Predica Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, la Duminica a II-a dupa Rusalii (a Sfintilor Romani)
'In vremea aceea, pe cand Iisus umbla pe langa Marea Galileii, a vazut doi frati: pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari; si le-a zis: Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni. Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El. Si, de acolo mergand mai departe, a vazut alti doi frati: pe Iacov al lui Zevedeu si pe Ioan, fratele lui, in corabie cu Zevedeu, tatal lor, dregandu-si mrejele, si i-a chemat. Iar ei, indata lasand corabia si pe tatal lor, au mers dupa El. Si a strabatut Iisus toata Galileea, invatand in sinagogile lor si propovaduind Evanghelia Imparatiei si tamaduind toata boala si toata neputinta in popor. Matei 4, 1'
Evanghelia de astazi ne spune ca Iisus, dupa ce a ales pe primii Sai ucenici, Petru si Andrei, Iacob si Ioan, i-a luat cu El si a inceput a binevesti in toata Galileea Evanghelia Imparatiei, nu a unei imparatii lumesti, pamantesti, trecatoare, ci Evanghelia Imparatiei cerurilor, Evanghelia Imparatiei iubirii si slavei vesnice ale lui Dumnezeu. Iar deodata cu predicarea Evangheliei vietii vesnice El vindeca orice boala si orice neputinta din popor. Predica Sa incepe astfel: 'Pocaiti-va, caci s-a apropiat Imparatia cerurilor' (Matei 4, 17), adica schimbati-va felul de a fi, de a gandi, de a trai si de a faptui, deoarece Dumnezeu este aproape de oameni, devenind Om printre oameni, ca pe oameni sa-i apropie de Dumnezeu.
Deci predica lui Iisus, predica pocaintei, a schimbarii si sfintirii vietii oamenilor este insotita de fapte minunate, de vindecari, de izbaviri din stari grele. 'El tamaduia toata boala si toata neputinta in popor' (cf. Matei 4, 23). Prin aceasta, Hristos Domnul confirma prin fapte ceea ce spune prin cuvinte, si anume ca Imparatia pe care o binevesteste El prin Evanghelia Sa este Imparatia vindecarii oamenilor de pacat si de moarte, este Imparatia vietii, iubirii si fericirii vesnice. Prin vindecarile savarsite de Iisus se vede ca iubirea Sa milostiva si smerita se arata ca fiind datatoare de lumina, de viata, de sanatate, de libertate si de bucurie. Iubirea Lui ridica pe oameni din pacat prin indemnul la pocainta, ii ridica din suferinta prin vindecari de boli si prin eliberari de demoni. Astfel, Mantuitorul Iisus Hristos pregateste pe ucenicii Sai sa inteleaga taina Bisericii si ii invata ca la cuvantul bun trebuie sa adauge si fapta cea buna de ajutorare a semenilor, de alinare a suferintei si singuratatii lor, de ridicare a lor din starea de umilire la starea de demnitate, de schimbare a starii lor de intristare intr-o stare de bucurie si de multumire adusa lui Dumnezeu pentru vindecarea pe care o primesc. Aceasta Evanghelie a Imparatiei iubirii lui Dumnezeu a fost ascultata, traita si transmisa de-a lungul veacurilor mai ales de catre Sfintii lui Dumnezeu din neamuri diferite. Intre acestia se afla si sfintii din neamul romanesc sau din poporul roman dreptcredincios.
Prezenta Duhului Sfant in om lucreaza sfintirea omului
Pentru a arata nu numai identitatea fiecarui sfant pomenit intr-o zi din calendar, ci si comuniunea tuturor sfintilor, Biserica a instituit sarbatoarea numita Duminica Tuturor Sfintilor, intrucat cea mai frumoasa podoaba a Bisericii sunt Sfintii ei, in care au rodit darurile Duhului Sfant, pe care ei le-au cultivat cu multa credinta si staruinta in fapte bune. Aceasta frumusete a lucrarii harului Preasfintei Treimi in oameni se vede in primul rand in Duminica Tuturor Sfintilor, barbati si femei din neamuri diferite, din categorii sociale diferite, de varste diferite. Iar dupa modelul Duminicii Tuturor Sfintilor si la o saptamana dupa aceasta, serbam noi astazi Duminica Sfintilor Romani, potrivit hotararii Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, luata in sedinta sa de lucru din 19-20 iunie 1992. Redam mai jos textul acestei hotarari:
'De acum inainte si pana la sfarsitul veacurilor, in intreaga Biserica Ortodoxa Romana, sa se numere cu sfintii si sa se cinsteasca dupa pravila cu slujba speciala si cu acatist toti sfintii din neamul nostru, stiuti si nestiuti, sau de alt neam care si-au sfarsit viata in hotarele pamantului romanesc, toti cei care au sfinte moaste cu cinstire in Biserica noastra, precum si toti sfintii din neamul nostru care s-au nevoit pe alte meleaguri.
Pentru cinstirea tuturor acestora se instituie 'Duminica Sfintilor Romani' care va fi asezata in calendarul Bisericii noastre in fiecare an in a doua Duminica dupa Rusalii.
In aceasta Duminica vor fi amintiti si cu evlavie cinstiti:
- Sfintii ierarhi, preoti si diaconi slujitori ai Bisericii Ortodoxe Romane care s-au savarsit muceniceste si au marturisit si au aparat cu jertfelnicie credinta ortodoxa, neamul si tara noastra;
- Sfintii cuviosi si cuvioase care s-au savarsit traind deplin viata calugareasca si care, prin pilda vietii lor si prin rugaciune, au hranit duhovniceste pe toti dreptcredinciosii;
- Sfintii martiri din orice treapta harica sau stare obsteasca si toti aceia care prin sangele si patimile lor au primit cununa sfinteniei;
- Sfintii romani ucisi de ostile paganilor sau ale altor asupritori de-a lungul veacurilor, precum si cei care au cazut in lupta cu acestia sau in amara robie pentru credinta stramoseasca, Biserica si neam;
- Sfintii care s-au savarsit luptand cu arma cuvantului pentru apararea credintei, a Bisericii Ortodoxe si a binecredinciosilor ei fii;
- Toti ceilalti sfinti crestini ortodocsi romani din toate timpurile si de pretutindeni, stiuti si nestiuti, care au sporit in dragostea pentru Hristos, a faptei bune, a rugaciunii si a virtutii crestine, pe care Dumnezeu i-a scris in Cartea Vietii.
Hotaram, de asemenea, ca in Duminica Sfintilor Romani Icoana Praznicului sa fie asezata spre cinstire la locul cuvenit, in toate bisericile din cuprinsul Patriarhiei Romane.
Unele biserici ce se vor zidi sau preinnoi isi vor putea randui hramul 'Duminica Sfintilor Romani'.
Spre vesnica cinstire despre cele ce am hotarat in chip canonic s-a intocmit acest Tomos Patriarhal si Sinodal de canonizare, pe care-l intarim cu semnaturile noastre, spre a fi adus la cunostinta dreptcredinciosilor si clerului Bisericii Ortodoxe Romane, a tuturor evlaviosilor romani, oriunde ar trai acestia.'
Crestinismul romanesc are radacini adanci in sufletul poporului si rugatori in ceruri
Astazi, in Duminica Sfintilor Romani, ne aducem aminte de cei ce au predicat Evanghelia lui Hristos pe pamantul tarii noastre, incepand cu insusi Sfantul Apostol Andrei, cel dintai chemat la apostolie sau la misiune, despre care ne vorbeste chiar Evanghelia din aceasta zi. Pe temelia predicii Sfantului Apostol Andrei si a ucenicilor sai in sud-estul tarii noastre, in Dobrogea de astazi, s-a raspandit crestinismul la straromani si romani, astfel incat poporul roman s-a format si s-a crestinat lent, dar profund. Poporul roman nu a fost crestinat intr-un anumit an, la comanda cneazului, regelui sau imparatului, cum a fost cazul la unele popoare vecine, ci crestinarea romanilor s-a facut de jos in sus, incepand cu oamenii simpli si cu soldatii crestini din legiunile romane veniti in Dacia, iar apoi prin lucrarea unor misionari crestini, in special rasariteni vorbitori de limba greaca si latina. Crestinismul primit si cultivat de romani s-a dovedit timp indelungat a fi un crestinism cu radacini adanci in sufletul poporului roman intrucat a rezistat in timpul invaziilor popoarelor migratoare ca: gotii, hunii, gepizii, avarii, slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii, tatarii si turcii, astfel incat a ramas acelasi crestinism ortodox latin rasaritean al tarii noastre si dupa invaziile popoarelor migratoare necrestine. Iar prin sfintii nostri straromani si romani, cunoscuti si necunoscuti pe nume, Crucea lui Hristos Cel Rastignit si Inviat a devenit lumina botezului si vietii poporului roman.
Faptul ca romanii, de limba latina si credinta ortodoxa rasariteana, nu despart Crucea de Inviere constituie un popor in acelasi timp jertfelnic si iubitor de inviere, rabdator in suferinta si purtator de speranta.
Credinta poporului roman crestinat, nascuta si cultivata prin predica Sfantului Apostol Andrei si prin lucrarea misionarilor crestini, vorbitori de limba greaca si latina, a rodit duhovniceste mai ales in multimea sfintilor martiri, a sfintilor cuviosi din manastiri, schituri si sihastrii, in multimea sfintilor ierarhi pastori de eparhii, a domnitorilor sfinti aparatori ai patriei si ai credintei, in multimea preotilor, precum si in multimea sfintilor mireni cunoscuti si necunoscuti pe nume, care au postit mult si s-au rugat constant, au marturisit credinta in vremuri grele, au construit biserici si manastiri, au nascut, crescut si educat copii in iubirea lui Hristos si in iubirea de Biserica si Neam.
Astazi, prin sfintii romani, canonizati in diferite etape (1950-1955, 1992, 2005, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011), poporul nostru stie ca are mai multi mijlocitori sau rugatori pentru el in fata Preasfintei Treimi, care-l ajuta sa-si pastreze credinta ortodoxa, singura prin care dobandeste mantuirea, si sa-si inalte demnitatea sa ca neam purtator de Cruce si Inviere in istorie, pentru a se bucura de slava Imparatiei cerurilor.
Cei peste o suta de sfinti straromani si romani trecuti in calendarul Bisericii Ortodoxe Romane sunt urmatorii:
Ianuarie: (10) Sfantul Cuvios Antipa de la Calapodesti; (13) Sfintii Mucenici Ermil si Stratonic; (25) Sfantul Ierarh Bretanion, Episcopul Tomisului.
Februarie: (29) Sfintii Cuviosi Ioan Casian si Gherman din Dobrogea.
Martie: (26) Sfintii Mucenici Montanus preotul si sotia sa Maxima.
Aprilie: (6) Sfantul Sfintit Mucenic Irineu, Episcop de Sirmium; (12) Sfantul Mucenic Sava de la Buzau; (14) Sfantul Ierarh Pahomie de la Gledin, Episcopul Romanului; (20) Sfantul Ierarh Teotim, Episcopul Tomisului; (24) Sfintii Ierarhi Ilie Iorest, Sava Brancovici si Simion Stefan, Mitropolitii Transilvaniei; Sfantul Ierarh Iosif Marturisitorul din Maramures; Sfintii Mucenici Pasicrat si Valentin; (25) Sfantul Cuvios Vasile de la Poiana Marului; (26) Sfintii Mucenici din Dobrogea: Chiril, Chindeu si Tasie; (28) Sfintii Mucenici Maxim, Dada si Cvintilian din Ozovia.
Mai: (2) Sfantul Ierarh Atanasie al III-lea, Patriarhul Constantinopolului; (3) Sfantul Cuvios Irodion de la Lainici; (12) Sfantul Mucenic Ioan Valahul; (27) Sfantul Mucenic Iuliu Veteranul.
Iunie: Sfantul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava; (4) Sfintii Mucenici Zotic, Atal, Camasis si Filip de la Niculitel; (15) Sfantul Mucenic Isihie; (22) Sfantul Ierarh Grigorie Dascalu, Mitropolitul Tarii Romanesti; (24) Sfantul Ierarh Niceta de Remesiana; (30) Sfantul Ierarh Ghelasie de la Ramet.
Iulie: (1) Sfantul Ierarh Leontie de la Radauti; (2) Sfantul Voievod Stefan cel Mare; (8) Sfintii Mucenici Epictet si Astion; (18) Sfantul Mucenic Emilian de la Durostorum; (21) Sfintii Cuviosi Rafael si Partenie de la Agapia; (26) Sfantul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel.
August: (5) Sfantul Cuvios Ioan Iacob de la Neamt; (7) Sfanta Cuvioasa Teodora de la Sihla; (11) Sfantul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului; (16) Sfintii Martiri Brancoveni: Constantin Voda cu cei patru fii ai sai; Constantin, Stefan, Radu, Matei, si sfetnicul Ianache; Sfantul Cuvios Iosif de la Varatic; (21) Sfantul Mucenic Donat Diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul si Venust; (23) Sfantul Mucenic Lup; (30) Sfintii Ierarhi Varlaam, Mitropolitul Moldovei, si Ioan de la Rasca si Secu, Episcopul Romanului.
Septembrie: (1) Sfantul Cuvios Dionisie Exiguul; (7) Sfintii Cuviosi Simeon si Amfilohie de la Pangarati; (9) Sfintii Cuviosi Onufrie de la Vorona si Chiriac de la Tazlau; (13) Sfantul Cuvios Ioan de la Prislop; (15) Sfantul Ierarh Iosif cel Nou de la Partos, Mitropolitul Banatului; (22) Sfantul Sfintit Mucenic Teodosie de la Manastirea Brazi; (26) Sfantul Voievod Neagoe Basarab; (27) Sfantul Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Tarii Romanesti.
Octombrie: (1) Sfintii Cuviosi Iosif si Chiriac de la Bisericani; (14) Sfanta Cuvioasa Parascheva; (21) Sfintii Cuviosi Marturisitori: Visarion, Sofronie si Sfantul Mucenic Oprea; Sfintii Preoti Marturisitori: Ioan din Gales si Moise Macinic din Sibiel; (27) Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor; (28) Sfantul Ierarh Iachint, Mitropolitul Tarii Romanesti.
Noiembrie: (9) Sfintii Mucenici Claudiu, Castor, Sempronian si Nicostrat; (12) Sfintii Martiri si Marturisitori Nasaudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigorie din Zagra si Vasile din Telciu; (15) Sfantul Cuvios Paisie de la Neamt; (20) Sfantul Cuvios Grigorie Decapolitul; Sfantul Mucenic Dasie; (23) Sfantul Cuvios Antonie de la Iezerul Valcii; (30) Sfantul Ierarh Andrei Saguna, Mitropolitul Transilvaniei.
Decembrie: (3) Sfantul Cuvios Gheorghe de la Cernica; (5) Sfanta Mucenita Filofteia de la Curtea de Arges; (13) Sfantul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei; (18) Sfantul Cuvios Daniil Sihastrul; (22) Sfantul Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului; (26) Sfantul Cuvios Nicodim de la Tismana.
Vedem, asadar, ca in calendarul Bisericii noastre nu exista vreo luna in care sa nu fie pomenit cel putin un sfant roman, insa astazi, in Duminica Sfintilor Romani, sunt pomeniti toti sfintii romani impreuna, cei cunoscuti sau canonizati de Biserica si cei necunoscuti pe nume de catre oameni, dar pe care Dumnezeu ii cunoaste ca sunt sfinti. Numarul bisericilor care au ca hram 'Duminica Sfintilor Romani ' este in crestere continua in Romania si in diaspora romana. In Bucuresti, cea mai cunoscuta biserica avand acest hram este Manastirea 'Duminica Sfintilor Romani', Soseaua Oltenitei nr. 255, ctitorie a vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist.
Astazi trebuie sa multumim lui Dumnezeu mai ales pentru darurile Duhului Sfant revarsate in sfintii din poporul roman, daruri pe care ei le-au cultivat prin credinta si nevointa, prin rugaciune si fapte bune spre slava Preasfintei Treimi si spre a noastra mantuire. Amin!
Sursa: basilica.ro